fffffffff

Bauturile racoritoare pot face parte dintr-o alimentatie sanatoasa?

Bauturile racoritoare contribuie la alimentatie in doua modalitati. Pe de-o parte, datorita faptului ca sunt produse in principal din apa, ele acopera necesarul zilnic (de circa 2 litri) de lichide, potolind setea. Pe de alta parte ele furnizeaza zaharuri,datorita continutului de hidrati de carbon care sunt transformate de catre organism in energie. Cu toate ca bauturile racoritoare au acest aport nutritional la alimentatie, Compania Coca-Cola isi comercializeaza produsele numai ca bauturi racoritoare.

Multi oameni sunt de parere ca exista alimente "bune" si alimente "rele". De fapt nu exista alimente "rele" - ci doar o alimentatie "proasta". O alimentatie sanatoasa, conform parerii majoitatii nutritionistilor, consta in consumul unui mare numar de alimente in cantitati mari. Atata timp cat mancati in cantitati rezonabile, fiecare aliment (inclusiv bauturile racoritoare) poate face parte dintr-o alimentatie sanatoasa si gustoasa.

Care este continutul de zahar si calorii al bauturilor racoritoare?

Probabil ca o sa va mire, dar majoritatea bauturilor racoritoare nu contin mai mult zahar si calorii decat multe sucuri de fructe. De exemplu, un pahar de Coca-Cola contine mai putin zahar si calorii decat un pahar de suc de portocale si contine mai putin zahar si calorii decat aceeasi cantitate de suc de mere sau de struguri. Organismul tau nu poate face diferenta dintre zaharul natural din sucurile de fructe si zaharul adaugat in bauturile racoritoare.
Continutul de zahar si calorii al anumitor alimente:

Produs	100 ml Zahar (grame)	Valoare energetica (kcal)
Coca-Cola	10	43
Suc de portocale	10	47
Suc de mere	11	49
Suc de struguri	13	56

Conform institutiilor nationale de sanatate si a forurilor internationale, precum Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), zaharul nu dauneaza sanatatii - exceptie facand faptul ca zaharul poate fi un factor in formarea cariilor dentare - cu toate ca mai important este timpul cat zaharul este in contact cu dintii si nu cantitatea de zahar consumata.

Cat fosfor se gaseste in Coca-Cola?

Exista 17 mg de fosfor in 100 ml de Coca-Cola. Acesta este echivalentul cantitatii de fosfor care se gaseste in sucul de portocale si mai putin decat se gaseste in lapte, branza si paine. Produsele din carne contin mult mai mult fosfor decat orice alte produse. Fosforul din Coca-Cola reprezinta 2,1% sau mai putin din totalul de fosfor care se ingereaza zilnic prin alimentatie.

Continutul de fosfor la 100 de grame de:

Produs	Fosfor (mg)
Coca-Cola	17
Lapte, 3,3% grasime	93
Inghetata de vanilie	105
Carne de pui	146
Pateu de pui	175
Sunca	247
Carne de porc	252
Alune	376
Branza	512

Sunt bauturile racoritoare daunatoare danturii?

In timp ce multe tipuri de indulcitori comuni, chiar si cei ce se gasesc in fructe pot contribui la dezvoltarea cariilor dentare, frecventa consumului si timpul cat un aliment care contine zahar este in contact cu dintii, pot fi factori importanti in dezvoltarea cariilor. Alimentele dulci care se lipesc de dinti, ca de exemplu nuga sau halvita pot contribui mai mult la producerea cariilor dentare decat alimentele indulcite care trec repede prin gura si lasa o cantitate infima de reziduuri pe dinti, cum ar fi bauturile racoritoare.

Argumente conform carora "un dinte lasat intr-un pahar de Coca-Cola este dizolvat" sunt total eronate. Un dinte lasat in orice solutie acidulata, inclusiv in Coca-Cola sau suc de portocale va incepe sa se decalcifieze in timp. In gura, dintiii au contact cu bautura racoritoare sau cu o alta bautura acidulata numai pentru un timp foarte scurt si sunt continuu protejati si spalati de saliva. Saliva reactioneaza ca un aparator si neutralizeaza efectul solutiei acidulate. Dintii nostri sunt continuu spalati de fluor si calciu, iar saliva ajuta sa se redepoziteze aceste minerale pe dintii nostri. Aceasta protectie este pierduta atunci cind un dinte extras este plasat intr-un pahar de lichid.

Bauturile racoritoare contin cofeina in cantitati mari?<

Multe bauturi racoritoare nu contin cofeina, altele contin insa cofeina in cantitati mici, ceea ce le confera un gust specific. O cantitate de 100 ml deCoca-Cola contine numai 13 miligrame de cofeina, ceea ce inseamna cam un sfert din continutul de cofeina al aceleiasi cantitati de cafea si aproape jumatate din cel al unui ceai.

Continutul mediu de cofeina al urmatoarelor alimente:

Produs	100 ml
Cafea
Cafea boabe la filtru	78
Cafea boabe la masina	54
Cafea solubila	44
Cafea boabe fara cofeina	1,3
Cafea solubila fara cofeina	0,8
Ceai
Din frunze proaspete	20
Ceai la pliculete	20
Bauturi racoritoare
Coca-Cola	13
Coca-Cola Light	13
Ciocolata
Ciocolata amaruie (50 gr)	35
Ciocolata cu lapte (50 gr)	11
Bautura din ciocolata (10dl)	2,5

Este cofeina daunatoare sanatatii?

Conform institutiilor nationale de sanatate si a forurilor internationale precum Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) nu exista dovezi conform carora cofeina continuta de bauturile racoritoare ar dauna sanatatii. Legatura dintre cofeina si diverse boli a fost cercetata in multe studii de specialitate.

Este de comun accord agreat faptul ca efectul primar al cofeinei asupra corpului uman este de a alina, intr-un mod trecator, oboseala. Asa cum se intimpla si cu alte substante, exista persoane care pot fi sensibile la cofeina. Continutul de cofeina din bauturile racoritoare este substantial scazut fata de continutul normal de cofeina din cafea sau ceai, in aceasta cantitate nefiind daunatoare sanatatii.

Unele persoane considera ca bauturile racoritoare cu cofeina duc la deshidratare, ceea ce este fals. Bauturile racoritoare cu cofeina au un efect diuretic minor. Gustul foarte placut al bauturilor racoritoare incurajeaza de obicei un consum de lichide care satisface cerinta zilnica.

Ce este aspartamul?

Aspartamul este un indulcitor care contine putine calorii, compus in principal din doi aminoacizi - acidul aspartic si fenilalanina. Acesti aminoacizi sunt doi dintre componentii principali ai proteinelor si sunt gasiti in stare naturala in aproape toate proteinele din alimente, inclusive carne, cereale si produsele lactate. Aspartamul este de 180-200 de ori mai dulce decat zaharul.

In Romania, aspartamul este folosit ca indulcitor pentru produsul Coca-Cola Light.

Aspartamul este sensibil la caldura, deci noi sfatuim ca bauturile racoritoare care contin aspartam sa fie depozitate in locuri racoroase pentru a-si pastra calitatea.

Cat sodiu contin bauturile racoritoare?

Majoritatea bauturilor racoritoare contin intr-o cantitate de 100 ml mai putin de 15 miligrame de sodiu. Acest continut este mic in comparatie cu alte alimente. In majoritatea cazurilor, continutul de sodiu din bauturile racoritoare este dat de apa potabila locala.

Continutul de sodium al unor alimente:

Produs	Miligrame
Majoritatea bauturilor racoritoare 100 ml	<>
Paine alba, 2 felii	245
Lapte, 100 ml	53
Alune uscate, 10 gr	81
Suc de rosii, 100 ml	42
Produse semipreparate congelate	> 1000
Sare, 4 gr	2300

Sunt ingredientele naturale mai bune decit cele artificiale?

Nu. Tot ce exista, natural sau fabricat, este compus din substante chimice. Substantele chimice sunt baza pentru tot ceea ce se face. Preocuparea recenta a consumatorilor pentru ingredientele "naturale" si "artificiale" a condus pe unii oameni la concluzia gresita cum ca ingredientele naturale sunt inerent mai bune decit cele fabricate. Majoritatea substantelor adaugate la procesarea alimentelor sunt identice cu cele care se gasesc in produsele "naturale". De exemplu, acidul ascorbic sau vitamina C este exact aceeasi substanta indifferent daca se gaseste intr-o portocala sau este facuta in laborator.

Cat aluminiu se gaseste intr-o cutie de bauturi racoritoare?

Bauturile racoritoare imbuteliate in cutii sunt o sursa insignifianta de aluminu, contribuind cu o infima cantitate in alimentatie. Nivelul aluminiului din bauturile racoritoare imbuteliate in cutii este, in general, scazut.

Aluminiul este a treia substanta chimica care se gaseste din abundenta in natura, dupa oxigen si siliciu. Alimentele obisnuite ce contin aluminu sunt: cerealele, legumele si carnea. In corpul uman, aluminiul este present in toate organele, tesuturile si fluidele si se gaseste chiar si in laptele matern.

Zilnic consumam aluminiu prin alimente, aer si apa, dar este slab absorbit de corp, fiind eliminat in majoritate.